24 februarie 2012, ora 00:23. Te-am lasat sa adormi linistita, am deschis laptopul si ma gandesc ce sa scriu despre “Dragobete”. Pentru noi e o zi ca oricare alta insa, trist dar adevarat, pentru foarte multi din jurul nostru, e o zi care nu exista. Stau si ma intreb, oare cati mai inteleg, cu adevarat, “DRAGOSTEA”? In jurul nostru se desfasoara niste concepte irationale, lipsite de valori, lipsite de esenta... concept care acapareaza din ce in ce mai multa lume; Orbeste, multi cred ca e normal sa faca anumite lucruri insa, atunci cand se inseala, e deja mult prea tarziu...
Mi-ar placea ca un Inger sa te binecuvanteze in acest moment, sa visezi zambind si eu sa pot scrie, cu usurinta, totul despre visul tau. Insa acest lucru e dificil; Nu e imposibil. Ai inceput sa ma cunosti si stii foarte bine ca, de la zi la zi, invat sa iti deslusesc visele; acele vise pe care le ai atunci cand esti treaza.
Nu stiu... Astazi ar trebui sa te “botez” Dragobeta mea... insa ceea ce se ascunde in spatele oricarui alint, tu stii deja si, repet, pentru noi e o zi ca oricare alta, pentru ca Tu esti Sarbatoarea Inimii Mele.
“Dragobete Fericit!”, draga mea... Sa nu incetezi niciodata sa zambesti! Iti multumesc ca ma tii strans de mana si ca pasesti pe trepte cu aceeasi hotarare ca si a mea. Mai e mult de urcat... E cea mai frumoasa parte, insa atat de departe... Important e ca am inceput... Si, asta e tot ce conteaza!
Vai! <3
RăspundețiȘtergereAi asternut pe hartie exact ce, cat, cum este si iti multumesc.Ai scris cu usurinta, nu incape indoiala si mi-ai pus un zambet mare pe chip.
Dragobete fericit!