...Ai spus, zambind timid, inocent, asa cum imi place mie. Ea avea lacrimi in coltul ochilor. Si-a dorit dintotdeauna ca cineva sa iti poarte de grija, sa se gandeasca la tine, sa iti ofere afectiune, mangaieri si, cel mai important, sa te inteleaga.
Chiar daca nu era o zi de lucru si poate as fi vrut sa mai lenevesc in pat dupa ce a sunat alarma de la telefon, m-am ridicat brusc, mi-am facut patul, m-am dezbracat in boxeri si m-am spalat bine cu apa rece ca gheata, sa ma revigorez, sa ma trezesc cu adevarat. Astazi m-am hotarat sa cred, mai mult ca oricand. Pana sa ies din casa, am regizat in minte scenarii diverse. Unde esti oare?Ce faci? Zapada asternuta in strat considerabil in jurul meu si gerul patrunzator care imi intepa fata, m-au facut putin sa tresalt din visare. A fost o zi; de fapt, o jumatate de zi, 12 ore, de dimineata pana seara. Ai aparut. In sfarsit, ai aparut...
-Am spus DA!
Nu a fost nevoie sa ma alinti,nu a fost nevoie sa imi dai alte explicatii. Chimia incepuse; si totusi nu ne atingeam.
Acum, aducandu-mi aminte de tot ce s-a intamplat pana in aceasta clipa, in care scriu, stiu doar ca ti-e bine, stiu doar ca e primul tau “festival de simturi” intitulat “Valentine’s Day” in care iti zambeste sufletul cu adevarat. Se bucura. Stiu ca nici un cadou material nu te impresioneaza, pentru ca asa esti tu...Stiu doar ca ti-ai dori ca firisoarele subtiri prin care iti pulseaza sange, firisoare ascunse in buzele tale, sa simta vibratia, caldura si umezeala dulce a sarutului meu. Nu mai esti singura, iubito! A sosit momentul sa te bucuri de viata din plin. A sosit momentul sa lasi stralucirea inimii tale sa ma inunde. Sunt al tau! Si totusi nu pot sa nu ma gandesc cat de frumos graiai, timid, inocent:
-Am spus DA!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu